Sistemul de navigație GLONASS

GLONASS este un sistem de navigaţie prin satelit folosit de aviaţia rusă. Este o alternativă la GPS-ul Statelor Unite şi la sistemul european de navigaţie Galileo (aflat momentan încă în stadiu de dezvoltare).
Producătorii de sisteme GPS spun că adăugarea sistemului de navigaţie GLONASS a mărit aria de sateliţi disponibili, ceea ce a dus la îmbunătăţirea poziţionării şi vitezei de reacţie a sistemului gps, în special în zonele cu multe clădiri unde semnalul gps este scăzut.
Încă din 2012, sistemul de navigaţie GLONASS a fost al 2-lea cel mai folosit sistem de poziţionare folosit pe telefoanele mobile, iar din 2015, aproape toate smartphone-urile folosesc ambele sisteme de poziţionare – atât GPS cât şi GLONASS. Avantajul este acurateţea de sub 2 metri obţinută.


 

Dezvoltarea Sistemului de poziționare GLONASS

Anterior GLONASS, primul sistem de navigare bazat pe unde radio și sateliți dezvoltat de Uniunea Sovietică avea rolul de a ghida și a furniza submarinelor militare o metodă de poziționare cu acuratețe. Între 1967 și 1978, nu mai puțin de 31 de sateliți au fost lansați și poziționați de către Uniunea Sovietică. Dezvoltarea sistemului GLONASS a început în Uniunea Sovietică în 1976. Începând cu 12 octombrie 1982 s-a început lansarea sateliţilor pe orbită, proiectul fiind complet în 1995. Primul satelit din sistemul GLONASS a fost Tsiklon şi avea scopul de a furniza rachetelor balistice ale submarinelor o metodă pentru o poziţionare mai exactă. Chiar dacă oferea date foarte precise cu poziţia obiectelor staţionare sau  a navelor de viteză mică, erau necesare câteva ore de observare pentru identificarea poziţiei.
Din 1982 până în aprilie 1991 Uniunea Sovietică a lansat cu succes 43 sateliţi GLONASS şi 5 sateliţi de test. La destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, 12 sateliţi GLONASS au rămas operationali, suficient cât să permită folosirea limitată a sistemului. Pentru o acoperire totală a ţării era nevoie de 18 sateliţi.
Între anii 1989-1999 datorită dificultăţilor economice întâmpinate de Rusia, au fost tăiate 80% din fondurile alocate sistemului de dezvoltare.
După instalarea preşedintelui Vladimir Putin în anul 2000, economia Rusiei şi-a revenit în mod considerabil. Puţin însuşi şi-a manifestat interesul în proiectul sistemului de navigaţie şi restabilirea acestuia a ajuns unul dintre priorităţi. În 2006, Puţin a cerut că întregul sistem să poate fi în întregime accesibil pentru utilizarea civilă. Între timp, economia Rusiei a cunoscut o creştere spectaculoasă, astfel, între 2001-2011 au fost cheltuiţi 4,7 miliarde de dolari pentru sistemul GLONASS, iar pentru perioada 2012-2020 au fost alocate încă 10 miliarde de dolari.
Totuși, în 2010 dezvoltarea sistemului a cunoscut și un puternic regres, când lansarea a trei sateliți a eșuat. Racheta care trebuia să-i lanseze a fost încărcată cu prea mult combustibil din cauza unui senzor care a cedat și ca rezultat aceasta s-a prăbușit în ocean, producând o pagubă însemnată estimată la 160 de milioane de dolari.
Ca urmare, tot în 2010, președintele rus Vladimir Putin dă ordin pentru un nou program de dezvoltare al GLONASS, care să fie implementat în perioada 2012-2020, estimat la 14,35 milioane de dolari. Fondurile ar urma să fie direcționate spre întreținerea sateliților deja lansați, dezvoltarea și întreținerea hărților de navigație, precum și spre dezvoltarea de noi tehnologii care să facă sistemul mai atractiv pentru utilizatorii și potențialii lui utilizatori.
După mai multe încercări reușite s-au plasat alți câțiva sateliți, însă în 2013 un nou accident duce la pierderea a trei sateliți din cauza unei lansări eșuate.
Totuși sistemul este în continuare funcțional, iar cifrele sunt destul de impresionante. În total Uniunea Sovietică a lansat 134 de sateliți - 24 din ei sunt operaționali azi, 3 nu pot fi utilizați, iar 95 au fost retrași. Alți 12 au fost distruși cu ocazia unor lansări eșuate.
La eficientă maximă, acurateţea semnalului standard este între 4.46 şi 7,38 metri în poziţie orizontală. În poziţie verticală este în jur la 15 metri. Noile receptoare folosesc atât sateliţii GPS cât şi GLONASS pentru o mai bună poziţionare , având la dispoziţie un total de peste 50 sateliţi. În clădiri, canioane sau zone muntoase, acurateţea a fost îmbunătăţită considerabil. Prin folosirea ambelor sisteme de navigaţie, precizia este între 2,37 – 4,65 metri şi este în mod constant îmbunătăţită.