OpenStreetMap (OSM)

OpenStreetMap (OSM) este un proiect colectiv, aflat în regim open source, ce are ca scop construirea unei baze de date geografice globale cum ar fi atlasele rutiere, folosind atât date date colectate de pe dispozitive GPS  cât şi date introduse manual având ca fundal imagini spaţiale.
OpenStreetMap a fost fondat de către Steve Coast în 2004, care inițial și-a îndreptat atenția doar asupra Marii Britanii. Tot în Marea Britanie, dar și în alte state dezvoltate din lume, au fost derulare proiecte guvernamentale finanțate din bani publici de colectare a unor baze de date imense cu informații de acest fel, însă nicăieri nu s-a reușit popularizarea lor.
În martie 2006 OSM avea infrastructură necesară cartografierii unor arii extinse, iar în iulie acelaşi an OSM avea deja peste 9 milioane de puncte în baza de date de la 2.500 de utilizatori deja. Un an mai târziu numărul datelor existente atinge aproape 100 milioane de puncte şi peste 10 000 de utilizatori. La doar 2 ani de la debut, proiectul se profila a fi un succes.
Un punct important din evoluție s-a consemnat în decembrie 2006, atunci când gigantul Yahoo, extrem de popular la acea vreme, acceptă folosirea imaginilor spaţiale din serviciul Yahoo Maps.
În aprilie 2007 fundaţiei OpenStreetMap îi sunt donate de către Automotive Navigation Data datele complete ale Olandei şi reţeaua de drumuri principale din China şi India. În decembrie 2007, Universitatea Oxford din Marea Britanie devine prima instituție cu un renume important care decide să folosească aplicația pe site-urile propri.
Un an mai târziu, în 2008 baza de date a reţelei stradale a guvernului USA, TIGER, este importată în baza de date OSM.
Primele trackuri GPS  în România sunt importate la începutul anului 2007 pe ruta Timişoara - Arad. În aprilie 2008, datorită amabilităţii unei firme de transport din judeţul Timiş, o mare cantitate de trackuri GPS sunt folosite pentru desenarea majorităţii drumurilor de pe suprafața judeţului Timiş şi a judeţelor vecine. Începând cu 2009, varianta românească a StreetView pune la dispoziţie baza lor de hărţi GPS.

Prelevarea datelor OSM

Cea mai răspândită metodă de colectare a datelor o constituie prelevarea directă de pe teren de către voluntarii OSM cu ajutorul unor aparate GPS. Aceste date primare sunt însoţite de notiţe luate de pe teren (anumite fotografii, înregistrări sau schiţe). De asemenea o altă modalitate de obținere a datelor este organizarea de competiții de tip Mapathon, în unele cazuri cu finanțare din partea unor instituții non guvernamentale, alteori chiar prin finanțarea din fonduri publice.
Pentru imagini, principala sursă o reprezintă setul de imagini din satelit ale Yahoo.
Unele autorităţi naţionale sau regionale din anumite ţări pun la dispoziţia OSM imagini din satelit ce pot fi folosite că baza de date pentru realizarea hărţilor.
Un set uriaş de date însă a fost creat prin import:
Harta Statelor Unite a fost importată din baza de date TIGER  ale autorităţilor publice Americane.
Harta Olandei a fost importată din datele companiei Automotive Navigation Dată.

OpenStreetMap Romania

OpenStreetMap acoperă toată reţeaua de drumuri europene din România plus o mare parte a drumurilor naţionale având o acoperire de aprox. 90%. În domeniul hărţilor GPS ce se pot utiliza offline, OSM reuşeşte să furnizeze una din cele mai bune hărţi gratuite disponibile în momentul de faţă pentru România. Anumite servicii bazate pe datele culese de OpenStreetMap oferă posibilităţi de planificare de rute, afişarea unor imagini din satelit, afişare puncte de interes precum şi hărţi ale reţelelor de transport în comun.
Între orașele mari acoperite de harta detaliată, se numără: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Deva, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Orşova, Sibiu, Sighişoara, Suceava, Târgu Jiu, Timişoara, Tîrgu Mureş și Tîrgu Frumos. Cei care au dezvoltat până acum proiectul sunt în stadiul la care ar dori să se organizeze într-o formă asociativă (asociație non-guvernamentală sau fundație) pentru a putea fi mai credibili în relația cu instituțiile Statului. De asemenea, a doua necesitate mare este aceea de atragere de fonduri din sponsorizări necesare continuării activităților de cartografiere.