Crowdsourcing cu monitorizare prin GPS

Cuvântul englezesc crowdsourcing, format la rându său din crowd – mulțime și sourcing – aprovizionare, este un termen ceva mai nou apărut care se referă la practica de a obține informații sau resurse pentru un proiect prin listarea publică a acestuia și solicitarea ajutorului venit de la un segment mare de public. Poate cele mai cunoscute utilizări ale metodei se aplică la finanțarea unor proiecte, prin platforme de tip Kickstarter, unde utilizatorii pot propune idei remarcabile de produse inovative aflate la stadiul de prototip pentru care se caută finanțare pentru a putea trece la producția de serie. Poate vă veți întreba ce are asta de-a face cu sistemele de monitorizare prin GPS. Ei bine, unii specialiști s-au gândit că metoda poate fi aplicată cu succes pentru a îmbunătății acuratețea hărților online. Mai exact ideea e aceea de a perfecta hărțile online prin cartarea precisă de către mai multe persoane care se află în teren și dețin sisteme de monitorizare prin GPS sau alte tipuri de sisteme care folosesc geolocația.

Hărțile online

Cu toții probabil că ați auzit despre aplicație și ați și folosit Google Maps sau aplicații similare de la alți furnizori (Apple, Bing etc.). Pentru a putea fi realizate și mai apoi întreținute pentru a fi actualizate și ținute la zi, e nevoie de o cantitate imensă de informații care trebuiesc colectate din teren. Pentru a fi și mai funcționale și a putea furniza informații despre restaurante, benzinării, magazine, instituții publice etc. cantitatea de input-uri care trebuie colectate devine încă și mai mare. Dar eficiența unei hârți în a te ghida corect în trafic stă mai degrabă în date actualizate legate de drumuri, repere, adrese schimbate, imobile nou construite, indicatoare rutiere nou introduse etc. Și asta e departe de a fi imaginea completă. Gândiți-vă doar că hărțile online și aplicațiile care le folosesc au devenit atât de inteligente încât te ajută nu doar să navighezi cu ușurință în zone în care nu ai mai fost niciodată, dar te ajută și să eviți zonele aglomerate sau ambuteiajele care pot apărea, ceea ce presupune colectarea de informații în timp real și păstrarea evidenței tuturor semnelor de circulație. De pildă, o hartă trebuie să știe când anumite străzi devin cu sens unic, când se schimbă limitele de viteză etc. pentru ca mai apoi algoritmii din spate să poată calcula corect trasee și estimări de timp în care acestea sunt parcurse. Și atunci cum fac cei care dezvoltă aceste hărți și le țin actualizate la zi? Pentru majoritatea deținătorilor de hărți, nu există nici o metodă de a face asta pe cont propriu, investind doar propriile resurse în această activitate, pentru că nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. Până și gigantul american Google își colectează o parte însemnată din informațiile necesare pentru întreținerea Google Maps de la oameni din toate colțurile lumii. Interesant este că uneori furnizăm informații și o facem conștient, iar alteori nici măcar nu realizăm că am contribuit la actualizarea hărților. 

Monitorizare prin GPS și cartare

Fie că folosim un sisteme de monitorizare prin GPS sau un sistem de navigare prin GPS bazat pe hărți online, pentru funcționarea lor corectă, aceste sisteme transmit date legate de geolocație. De pildă, dacă folosiți un sistem de navigație prin GPS bazat pe Google Maps, acesta va transmite cu o anumită frecvență date la Google legate de poziția exactă. Comparând pe intervale de timp și cu o bază de date deja existentă, Google poate implementa mai apoi algoritmi care să compileze aceste date și să ofere informații despre condițiile de trafic din acel moment pe sectorul de drum pe care tu tocmai l-ai parcurs. Iar mulți dintre noi nici măcar nu suntem conștienți că facem asta.
Dar sunt și inputuri pe care le putem oferi conștienți, din proprie inițiativă. De pildă, putem trimite notificări despre construcția unui nou sens giratoriu, despre modificări de sensuri de circulație pe anumite străzi, limitări etc. Iar Google a simțit că are nevoie de aceste informații, astfel că încurajează utilizatorii să ofere acest tip de informații. Prin urmare, orice nouă extindere a orașelor, orice nou imobil construit, alee apărută poate fi raportată la Google, care primește zilnic mii de astfel de sesizări venite de la utilizatori.

Aplicații crowdsourcing în cartare

Dar pe piața hărților online, deși Google Maps este de departe cel mai cunoscut produs, trebuie să știți că nu este singurul. Sunt și alții concurenți, dar și hărți cu alt specific. Open Street Map de pildă este un proiect colaborativ, prin care se generează hărți online editabile. Proiectul este construit în bună parte prin voluntariat de către posesori de sisteme GPS, deși inițial a fost finanțat din fonduri publice, în Marea Britanie. În prezent are peste 2 milioane de utilizatori înregistrați și oferă unele informații suplimentare față de cei de la Google, pentru anumite zone unde informațiile au fost colectate. În România utilizatorii au cartat deja orașele Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Deva, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Orşova, Sibiu, Sighişoara, Suceava, Târgu Jiu, Timişoara, Tîrgu-Mureş și Tîrgu Frumos.
Ushahidi este o hartă produsă de o organizației non-profit, care oferă produsul lor în format open-source, harta fiind una care colectează și informații de geolocație, dar și informații venite din rețelele de socializare, pentru a fi un fel de martor în timp real al unor evenimente care se întâmplă la o scară mai mare – evenimente cum sunt alegerile dintr-un stat, de pildă.
Așadar, iată cum utilizarea unor sisteme de monitorizare prin GPS sau a unui banal smartphone poate să contribuie la o sumedenie de aplicații și cum deveniți și dvs. fără să știți un voluntar pentru Google, Bing sau alt gigant care produce hărți online.